Coruptia, reforma din justitie sau reforma clasei politice – temele majore pe care a marsat Alianta D.A. in campania din 2004 – au trecut, treptat, pe un plan secund in ceea ce priveste interesul electoratului.
Prima concluzie dupa alegerile locale de duminica este aceea ca smecheria si mistocareala marca Sorin Oprescu, in combinatie cu stiinta de vechi activist de partid a lui Ion Iliescu, personaj care a tras sforile in spatele doctorului independent, au avut pana la urma castig de cauza intr-un climat electoral dominat de apatie. Spre deosebire de situatiile similare din trecut, inclusiv cea din 2004, cele doua partide aflate la putere, PNL pe fata si PSD din culise, au gestionat resurse financiare considerabile, mult mai mari ca in anii precedenti. Vorbim aici atat de bani europeni, cat si bani de la buget. Guvernantii au dispus astfel de sume semnificativ mai mari ca in trecut pentru tot felul de pomeni electorale de genul cresterii spectaculoase a pensiilor, pentru de acum celebrele asfaltari electorale, reamenajarea spitalelor sau pentru repararea scolilor. Ori, cu astfel de parghii poti manevra eficient, mai ales in mediul rural, ceea ce s-a si vazut din plin la ultimele alegeri. Trebuie sa recunoastem, insa, ca acest gen de resurse nu sunt neaparat decisive. Asta s-a vazut, de exemplu, in 2004. Numai ca atunci ele au fost contrabalansate de o puternica stare de spirit populara anti-PSD, care a actionat in favoarea Aliantei PNL-PD de la acea vreme. Acum, PDL nu a mai reusit sa gaseasca acest gen de butoane emotionale. Nu a mai plans nimeni la conferintele de presa… O parte din vina ii apartine incontestabil, dar nu putem sa nu constatam ca ne aflam si intr-un context general social, politic si economic care s-a schimbat destul de mult in ultimii patru ani. Iar rezultatul s-a vazut la vot in 1 si, respectiv, in 15 iunie. Problema e ca temele majore pe care a marsat Alianta D.A. in campania din 2004 si Traian Basescu ulterior, respectiv coruptia, reforma din justitie, reforma clasei politice au trecut treptat in planul doi al interesului electoratului. Unul dintre motivele care au stat la baza acestui fenomen este legat de despartirea fostilor aliati din Alianta D.A., care a lasat in urma suficiente rani necicatrizate. Totusi, desi multi dintre noi continua sa se planga, trebuie sa recunoastem ca oamenii traiesc ceva mai bine ca acum patru ani. Concret, romanii pot circula liber prin Europa, se pot gandi mai mult la vacante, la cumpararea unor automobile sau a unor televizoare cu plasma decat la acest gen de subiecte si, cu atat mai putin, la framantarile de pe scena politica.
Este evident faptul ca aceasta apatie generalizata nu este una tipic romaneasca. Ea este vizibila peste tot in lumea occidentala. Problema e ca noi, romanii, am ajuns in aceasta stare mult prea devreme. Administratia publica romaneasca ramane una nereformata, coruptibila, absolut ineficienta. Asa ca, o alta lectie importanta pe care trebuie sa o invatam dupa ultimele alegeri locale este aceea ca, in prezent, electoratul nostru s-a scindat, in mare, in doua falii: o majoritate complet dezinteresata de tot ceea ce se intampla in viata publica, motiv pentru care nici macar nu se gandeste sa se deplaseze la vot, si o minoritate care nu depaseste in urban pragul de 30-35 de procente, care pare sa puna pret mai degraba pe ceea ce se considera a fi pragmatismul electoral. De retinut insa ca procentajul detinut de cel din urma segment al populatiei este intr-o permanenta scadere, fapt care ar putea aduce grave prejudicii interesului general. Si asta, in conditiile in care nu peste multe luni, mai precis in toamna acestui an, romanii sunt chemati din nou la urne pentru a-si alege parlamentarii. De data aceasta, votul va fi uninominal…
